Achizitii
Cascada Murga
Parcare amenajată cu masă de popas situată pe DN66 după Pietrele Albe, pe sensul de mers spre Bumbești-Jiu, unde „beneficiați” de liniștea tumultului apelor Murgii și veți găsi un panou cu o fabuloasă întâmplare din Primul Război Mondial de pe aceste meleaguri. Locul este ușor de identificat pe hărțile online.
Istorie si cultura in Defileul Jiului
Dacă sunteți pasionati, vă așteptăm să ne contactați pentru a vă însoți în locuri cu o încărcătură deosebită, în inima pădurii și a munților. Veți fi martorii locurilor în care s-au purtat lupte crâncene pentru apărarea teritoriului strămoșesc, descoperind tranșeele încă păstrate în perfectă stare sau vă veți transpune în clipe de viață ale înaintașilor noștri, din timpuri totuși recente, poposind la conacele comunității, conace care reprezintă podoabe arhitecturale tradiționale. Sigur veți simți liniștea dar și vocea naturii, aspect pe care fiecare îl căutăm în diferite momente ale vieții.
Manastirea Visina
În secolele XIV şi XV, mănăstirile pe lângă faptul că stăpâneau mari proprietăţi feudale, erau totodată centre de cultură, unde se învăţa carte slavonă, unde se copiau cărţile bisericeşti. De aici se recrutau “Diecii” – secretarii pentru cancelariile domneşti şi curţile boiereşti.
Una din aceste mânăstiri zidite în această perioadă este şi mânăstirea Vişina zidită lângă un turn dacic de apărare, care poate a avut lângă el şi un sanctuar. Despre Mânăstirea Vişina documentele ne arată că a fost zidită de Mircea cel Bătrân sub munte. Aşezată în defileul Jiului, ea poate fi socotită printre cele mai vechi locaşuri religioase din judeţul Gorj ridicate de Mircea cel Bătrân.
Ruinele sale se pot observa pe partea dreaptă a Jiului. Înălţată iniţial din piatră de către Mircea cel Bătrân este atestată documentar într-un hrisov din 1514, prin care Neagoe Basarab confirma mânăstirii stăpânirea peste jumătate din moşia Baiului şi peste aşezarea Porceni, de la gura Porcului.
Pentru localnici a prezentat o mare importanţă pentru că a fost primul „focar” de cultură de pe aceste meleaguri.
Documentul din 14 decembrie 1514 atestă ridicarea mănăstirii de către Mircea cel Bătrân. Prin acesta Neagoe Basarab confirmă celor ce trăiesc la mănăstirea Vişina, egumenului Grigore cu toţi fraţii, călugării” ca să le fie ocina şi cu grădinile şi cu tot hotarul pe unde a fost din vechime încă din zilele lui Mircea Voievod”.
În construcţia acestei mânăstiri s-au îmbinat armonios elementele stilului bizantin. Acest monument istoric vorbeşte peste veacuri de indestructibila aspiraţie de libertate a locuitorilor. Reconstituirea Mănăstirii Vișina a început la data de 19 octombrie 1994, păstrându-se hramul inițial. Sfânta mănăstire are hramul „Sfânta Treime”.
Schitul Locurele
Pe una din culmile muntelui Gropu, care se lasă abrupt în Jiu, într-o poiană largă numită „Locuri Rele”, la o altitudine de 750-800 m se află Schitul Locurele. Într-o oră de mers pe drumul amenajat de exploatările forestiere, se poate ajunge acolo. Se găseşte la o diferenţă de nivel de 350 m şi la o distanţă de 0,5 km pe drumul în serpentină. Este construit în 1850-1852 din lemn iar după 1855-1858 a fost reclădit din cărămidă în forma în care se găseşte astăzi.
Poiana în care este construit are ca străjeri Muntele Sliva la sud şi culmile Parângului la nord-est.
Arhitectura bisericii cu ziduri groase de 1 m are formă trilobată cu turla cu feţe poligonale, bine proporţionate faţă de ziduri. Biserica nu are tindă.
Anual, aici se adună numeroși vizitatori / credincioși care participă la slujba hramului, bucurîndu-se totodată de un peisaj extraordinar. Schitul este și un punct intermediar în drumeția pe traseul tematic „Defileul Jiului și comorile sale”.
Rezervatia naturala Sfinxul Lainicilor
Sfinxul Lainicilor este o rezervaţie naturală ce are ca scop conservarea elementului natural cu valoare peisagistică reprezentat în cazul de față de formațiunea geologică cu aspect de sfinx, format prin modelarea unei stânci de către factori climatici de mediu (îngheț/dezgheț/precipitații/vânt).
Având în vedere semeția acestei formațiuni, vizibilă din diferite puncte ale parcului dar mai ales din zona căilor de acces care tranzitează parcul național, administrația parcului a realizat un traseu tematic din trei direcții către punctul cel mai de sus al formațiunii. Acest traseu este cel mai utilizat de iubitorii de drumeții. Mai multe informații se pot regăsi în meniul specific privitor la trasee.
Rezervatia naturala Stancile Rafaila
Stâncile Rafaila sunt o rezervație naturală ce are ca scop conservarea elementelor geologice naturale, reprezentate de cele două blocuri de mari dimensiuni de șisturi cu cloritoid, alcătuite dintr-o gamă largă de roci metamorfozate slab, gresii microconglomeratice pirifilit, serucit și muscovite.
Monumentul Generalului Dragalina
Printre numărul mare de eroi care şi-au dat viaţa pentru întregirea neamului în timpul războiului din 1916-1918 se numără şi Generalul Ion Dragalina. În timp ce inspecta trupele este rănit grav în ziua de 12 octombrie 1916 în apropiere de Lainici şi cu toate îngrijirile medicilor rana primită îi va cauza moartea la 6 noiembrie 1918 într-un spital din Bucureşti.
Monumentul a fost ridicat în 1927, inaugurat în 12 octombrie, în memoria generalului care a căzut în apropiere de Lainici, pe malul stâng al Jiului, în locul unde a fost rănit.
Monumentul aminteşte călătorului de bătălia desfăşurată de trupele române în anul 1916 sub comanda generalului Dragalina pentru apărarea defileului împotriva atacului armatelor germane. Acesta este format dintr-o cruce de marmură albă aşezată pe un postament de ciment.
Muzeul arhitecturii populare din Gorj
În satul Curtişoara din oraşul Bumbeşti-Jiu se află cea mai frumoasă culă din Judeţul Gorj ce aparţine, după materiale, soliditate şi arhitectură, secolului al XVII-lea sau chiar sfârşitului secolului al XV-lea.
Muzeul adăposteşte cule şi case reprezentative pentru această regiune. Construcțiile sunt vechi, de peste 100 de ani, cu arhitectură originală, specifică acestei zone folclorice. Din 1968 s-a constituit ca Secţie de artă populară, iar în anii următori aici au fost aduse case țărănești și conace boiereşti care ne prezintă natural imaginea vieţii satului gorjean din ultimele 2-3 secole. Inaugurarea acestui muzeu a avut loc la 17 august 1975.
Muzeul satului deschis aici cu case expuse existente pe teritoriul judeţului Gorj nu e cu nimic mai prejos decât muzeul satului din Bucureşti, doar că este mai mic.
Astfel se observă că zona parcului național a fost locuită încă din timpuri străvechi, evenimentele istorice lăsându-și amprenta asupra stilului de viață al populației locale, asupra arhitecturii și tradițiilor.
