În secolele XIV şi XV, mănăstirile pe lângă faptul că stăpâneau mari proprietăţi feudale, erau totodată centre de cultură, unde se învăţa carte slavonă, unde se copiau cărţile bisericeşti. De aici se recrutau “Diecii” – secretarii pentru cancelariile domneşti şi curţile boiereşti.
Una din aceste mânăstiri zidite în această perioadă este şi mânăstirea Vişina zidită lângă un turn dacic de apărare, care poate a avut lângă el şi un sanctuar. Despre Mânăstirea Vişina documentele ne arată că a fost zidită de Mircea cel Bătrân sub munte. Aşezată în defileul Jiului, ea poate fi socotită printre cele mai vechi locaşuri religioase din judeţul Gorj ridicate de Mircea cel Bătrân.
Ruinele sale se pot observa pe partea dreaptă a Jiului. Înălţată iniţial din piatră de către Mircea cel Bătrân este atestată documentar într-un hrisov din 1514, prin care Neagoe Basarab confirma mânăstirii stăpânirea peste jumătate din moşia Baiului şi peste aşezarea Porceni, de la gura Porcului.
Pentru localnici a prezentat o mare importanţă pentru că a fost primul „focar” de cultură de pe aceste meleaguri.
Documentul din 14 decembrie 1514 atestă ridicarea mănăstirii de către Mircea cel Bătrân. Prin acesta Neagoe Basarab confirmă celor ce trăiesc la mănăstirea Vişina, egumenului Grigore cu toţi fraţii, călugării” ca să le fie ocina şi cu grădinile şi cu tot hotarul pe unde a fost din vechime încă din zilele lui Mircea Voievod”.
În construcţia acestei mânăstiri s-au îmbinat armonios elementele stilului bizantin. Acest monument istoric vorbeşte peste veacuri de indestructibila aspiraţie de libertate a locuitorilor. Reconstituirea Mănăstirii Vișina a început la data de 19 octombrie 1994, păstrându-se hramul inițial. Sfânta mănăstire are hramul „Sfânta Treime”.