Despre comunitati

Tabloul general privind comunitățile locale se conturează după cum urmează :

1. populația este majoritar situată în afara limitelor ariei naturale protejate. Zonele de intravilan din interiorul ariei naturale protejate sunt reprezentate de terenuri pentru infrastructură rutieră, feroviară și utilități, parțial pentru funcțiuni de locuit sau pentru unități de cult. Locuințele sunt dispersate, nepermanente (cum este zona „plaiurilor” din raza UAT Bumbești Jiu, Gorj), iar întinderile cu posibile aglomerări urbane sunt reprezentate de zone de intravilan precum Vișina (restaurante, moteluri, grupaj mic de locuințe), Luncani (grupaj mic de locuințe), Meri (gară, grupaj mic de locuințe), Lainici (mănăstire, gară), toate din raza Unităţii Administrativ Teritoriale Bumbești-Jiu, județul Gorj.

Populația majoritară aferentă Unităţilor Administrativ Teritoriale ce deține terenuri incluse în aria naturală protejată, are un interes scăzut pentru aceasta, interesul manifestat fiind concretizat în participarea la ritualuri religioase, ieșiri la pescuit, iarbă verde, recoltare de produse accesorii ale pădurii. Foarte rar întâlnim membri ai comunității care participă la drumeții și din ce în ce mai puțini dintre cei care mențin activitățile tradiționale în zonele de extravilan din plaiuri.

Același interes îl prezintă și populația din localitățile limitrofe (ex. Târgu Jiu).

1. utilitățile sunt dezvoltate parțial în raza ariei naturale protejate și sunt reprezentate de rețele de apă și canalizare în anumite zone de intravilan din raza Unităţii Administrativ Teritoriale Bumbești-Jiu, județul Gorj: Vișina (restaurante, moteluri, grupaj mic de locuințe), Luncani (grupaj mic de locuințe). Nu există rețea de gaze în interiorul ariei naturale protejate, rețeaua electrică nu este dezvoltată, aceasta oprindu-se în zona cu activitate tehnologică a carierei din zona Meri. În cazul magistralei CFR, rețeaua de înaltă tensiune electrică este proprie. Există două linii de transport energie electrică, peste care se suprapune fondul forestier, încadrat în zonă de dezvoltare durabilă (zona Meri/ Gorj și zona Gambrinus/ Hunedoara).
2. pentru Unităţile Administrativ Teritoriale – Schela (județul Gorj), Aninoasa și Vulcan (județul Hunedoara), suprafețele incluse în aria naturală protejată sunt reprezentate de extravilan (păduri, goluri de munte) iar așezările umane lipsesc.
3. informații despre efectivele de animale din anumite localități, nu au fost transmise de către cei în drept, la solicitarea administrației. Din inventarul realizat de către administrația ariei naturale protejate, a rezultat că pe raza parcului naţional există un efectiv de circa 1.000 ovine și 250 bovine. Dintre acestea, circa 100 ovine și circa 100 bovine au caracter de permanență în zonele izolate din „plaiul” Bumbești-Jiu, judeţul Gorj, diferența fiind reprezentată de animale care participă anual în procesul de păstorit. Nu au fost înregistrate cazuri frecvente și/sau deosebite de interacțiune cu fauna sălbatică.

Precizăm că la nivelul ariei naturale protejate, există preocupări pentru activități economice din domeniile:

– moteluri și restaurante (zona Vișina, Bumbești-Jiu, judeţul Gorj);

– zootehnie (păstorit cu ovine și bovine în golurile de munte Sapa Argele şi Chenia Dumitra);

– infrastructură rutieră și feroviară (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru DN 66 Bumbești- Jiu – Petroșani și CFR pentru calea ferată din cadrul aceluiași sector);

– management cinegetic și piscicol (asociațiile cinegetice AVPS Elite Hunting și AVPS Băniceana,  Direcția Silvică Gorj, Asociația Pro Pescar);

– piscicultură (producție de salmonide și ciprinide în cadrul Mănăstirii Lainci, județul Gorj);

– agricultură (suprafețe de pășuni/fânețe pentru care se obțin subvenții APIA, situate majoritar în plaiurile Bumbești-Jiu, judeţul Gorj);

– parțial extragere resurse minerale neregenerabile (cariera din zona Meri);

– exploatarea masei lemnoase (parțial, pe suprafețe cu astfel de reglementări).

Din analiza activităților identificate în special la momentul avizării /autorizării, a rezultat că, numărul titularilor de activități este relativ redus. Impactul activităților desfășurate sunt tratate corespunzător în cadrul capitolelor specifice ale prezentului plan de management.

Administrația Parcului Național Defileul Jiului a realizat în perioada septembrie 2015 – iunie 2016, acțiune reluată în cursul primăverii anului 2020, o inventariere a tuturor construcţiilor și a terenurilor accesibile din zona ariei naturale protejate, inventariere ce a sintetizat date cum ar fi : denumirea proprietarului (dacă se cunoaşte), coordonate GPS ale zonei construite, descrierea tipului de construcţie, starea acesteia, permanenţa proprietarului la proprietate, aprecierea vizuală a mărimii suprafeţei în proprietate, modul de folosinţă al terenului, alte informaţii relevante, după caz. În cursul anului 2021, au fost inventariate și căi de acces din raza ariei naturale protejate precum și izvoarele sau captările existente (vezi harta cu nr. 3.25).

Planul Urbanistic General al oraşului Bumbești-Jiu/ județ Gorj, avizat în anul 2020 include în intravilan imobilele situate în zona Vişina, Luncani, Meri, Lainici, parțial Plai Bâlbea, Trîntor şi Locurele – Pustnic. Administrația Parcului Național Defileul Jiului a oferit informaţiile necesare reprezentate de zonare, inventarul propriu al construcţiilor în Parcul Național Defileul Jiului  (în afara zonelor compacte de intravilan – Luncani, Lainici) către instituțiile abilitate.

Mare parte a construcțiilor din zona ariei naturale protejate sunt reprezentate de „conace”. „Conacul de plai din Bumbești-Jiu este locuința sezonieră , folosită vara, când se duc vitele să pască la munte. Este o locuință cu două încăperi, „casă cu foc” și „soba”, au prispă în fața încăperilor, din bârne cioplite în patru muchii. Sunt netencuite în exterior. Întrucât singura cale de acces la conac a fost şi rămâne poteca la construirea conacelor de plai s-au folosit materiale adunate din imediata apropiere: piatra, pământ, lemn, apă” (Stolojanu-Munteanu, 2003).

După anul 2000, se constată depopularea masivă a „conacelor” (din zona „Plai” – Bîlbea, Trîntor, Comandă, Căcata – aparținând Unității Administrativ Teritoriale Bumbești-Jiu, judeţul Gorj) şi retragerea oamenilor către zone populate, urbane sau rurale, cu un minim de infrastructură de utilităţi. Actual, nu mai există membri ai comunităţii care să aibă continuitate în cursul unui an calendaristic în zona plaiurilor. Persoanele în vârstă (peste 65 de ani), au o frecvenţă rară de reîntoarcere în zonele în care au trăit o parte din viaţă, revenind doar pentru rememorarea unor amintiri, când au ocazia deplasării motorizate sau sporadic, pentru acordarea de „consultanţă” către urmaşi, în identificarea proprietăţii şi anumite indicaţii cu privire la sfera activităţilor agricole.

Persoanele  cuprinse între 30 şi 60 de ani sunt foarte puţine şi revin sporadic în zonele conacelor, cu scopul de a realiza anumite lucrări necesare îndeplinirii unor condiţii impuse de instituţii care oferă subvenţii pentru terenurile agricole. Foarte puţini sunt cei care vor să continue activităţile tradiţionale de cultivare a terenurilor şi de creştere a animalelor, şi care, pe lângă acestea, au în vedere şi păstrarea sau modernizarea funcţiunilor anexe (construcţii pentru locuit, grajduri, împrejmuiri etc.).

În alte zone din extravilanul ariei naturale protejate (ex. Ogrin, Gambrinus – judeţul Hunedoara, Gol de munte Chenia – Dumitra – județul Gorj), nu a existat o preocupare pentru activități tradiționale de subzistență, similare zonelor din Plaiul Bumbești-Jiu. Această preocupare nu există nici la nivelul perioadei 2015 – 2021, constatând aceleași tendințe cel puțin în viitorul apropiat, pe perioada de aplicare a prezentului plan de management.

Administrația ariei naturale protejate a înţeles că depopularea zonei de plai de pe raza localității Bumbești-Jiu, județul Gorj, cu practicarea de activităţi tradiţionale pe perioade  mari de timp, este asimilată unei pierderi a identităţii zonei şi prin măsurile luate prin prezentul plan de management, încearcă încurajarea reinstalării permanenţei umane în zonele amintite, prin sprijinirea dezvoltării gamei de activităţi tradiţionale cum ar fi : activităţile de cultivare a terenurilor cu păstrarea unor proporţii faţă de utilizarea acestora în trecut (rezultată din mărturiile oamenilor în vârstă), menţinerea unui mozaic al suprafeţelor, cu terenuri cultivate (legume, livezi) şi fâneţe naturale, cosite manual sau cu o cât mai mică intervenţie a utilajelor de mici dimensiuni, motorizate.

De menţionat este faptul că, aşa cum rezultă din discuţiile cu membrii comunităţilor şi lucrători din cadrul autorităţii locale, nu este o exactitate în declararea voluntară a tuturor suprafeţelor deținute în proprietate de către persoanele fizice. Puține persoane dețin documente legale cu privire la posesia de terenuri în zona Plaiului Bumbești Jiu sau documente privind construcțiile realizate în astfel de zone. De regulă, sunt declarate suprafețe mai mici, de teama presiunii financiare în privința taxelor. Menţionăm că, preponderentă a fost şi rămâne, utilizarea terenurilor ca şi păşune/ fâneaţă, cultivarea terenurilor fiind realizată pe suprafeţe mici, localizate în jurul „conacelor” – anexe exploataţii agricole. Aceste activități au fost condiționate de: izolarea terenurilor faţă de aglomerările rurale sau urbane, suprafeţe de mici dimensiuni cu o compoziţie a solului care să permită susţinerea culturilor din specii legumicole sau pomicole/horticole, panta terenurilor, lipsa izvoarelor de apă, favorizarea incidenţei conflictelor cu speciile de animale sălbatice care utilizează terenurile ca loc de hrană, odihnă, reproducere etc.

Astfel, pentru a respecta legislația în vigoare și a facilita permanența în zonele de extravilan expuse, în care încă sunt desfășurate activități agricole, Administrația Parcului Național Defileul Jiului a conştientizat necesitatea zonării diferenţiate a suprafeţelor din Parcul Național Defileul Jiului şi a creat zone de dezvoltare durabilă în proximitatea acestor anexe agricole existente şi unde încă se mai manifestă un interes pentru menţinerea şi dezvoltarea activităţilor agricole tradiţionale. Suprafeţele astfel cuprinse în zona de dezvoltare durabilă nu sunt clar localizate cu coordonate, motivul fiind lipsa cadastrului localităților cuprinse în Parcul Național Defileul Jiului. În aceste zone, este permisă cultivarea terenurilor și creșterea animalelor. Regimul construcțiilor este reglementat prin noul Plan Urbanistic General al localității Bumbești-Jiu, care, totodată, subliniem că este localitatea cu suprafață

Precizăm că, în documentul transmis de către reprezentanții Unităţii Administrativ Teritoriale Bumbești-Jiu, județul Gorj, nu este anexată și localizarea exactă a acestor suprafețe, astfel încât, aceste suprafețe nu pot fi figurate pe hartă. Pentru a avea control asupra activităților desfășurate în aria naturală protejată, corelat cu datele transmise de Unitatea Administrativ Teritorială Bumbești-Jiu, administrația parcului naţional va actualiza permanent baza de date deja constituită, în urma patrulărilor, semnalând către administrațiile locale, după caz, dacă suprafețele afectate de eventuale activități agricole sunt în concordanță cu înscrisurile din registrele agricole.

Lipsa cadastrului este una dintre cele mai mari dificultăți în stabilirea zonării, a verificărilor punctuale în privința corespondenței situației la teren cu datele scriptice ale diverselor instituții (ex. UAT), ceea ce face foarte dificilă avizarea solicitărilor persoanelor fizice, acestea neînțelegând necesitatea și normalitatea deținerii de acte legale pentru activități / proiecte / planuri etc. Din acest motiv, relația cu comunitatea locală este de multe ori dificilă, cerințele administrației, în baza prevederilor legale în vigoare, fiind percepute ca acțiuni care să „împiedice” dezvoltarea comunității, îngreunându-i acesteia situația prin „legalizarea” activităților (ex. Contravaloare în bani pentru cadastrări / schițe; proiecte tehnice de construcții; succesiuni etc). Menționăm că pentru majoritatea gamei de activități pe care le desfășoară membrii comunității locale, nu sunt percepute tarife de către administrația parcului.